Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FACE, PIATRĂ, PAVIMENT, SARCOFAG, GHIZD, VEȘCĂ, PERETE, DIADEMĂ, SILEX, ULUC, BIJUTERIE ... Mai multe din DEX...

FĂCUT DIN PIETRE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FĂCUT DIN PIETRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 419 pentru FĂCUT DIN PIETRE.

Alecu Russo - Piatra Teiului

... pe unde rătăcesc umbrele războinicilor lui Ștefan! Ce-mi pasă mie, moldovan ruginit, de scenele voastre din Italia, de serile voastre pariziene, de amintirile voastre din străinătate, de fantomele voastre nemțești, de comediile voastre imitate și de povestirile voastre traduse și adaptate ! Zugrăviți-mi, mai curând, o icoană din țară, povestiți-mi o scenă de la noi, pipărată ori plină de poezie, o mică scenă improvizată, căci bunul și răul, simplul și emfaticul, adevărul ... dar necunoscând-o. Câteodată cugetam privind cu ocheanul în zări de pe dealul Copoului: "Aș vrea să fiu lângă stânca aceea uriașă, înroșită de cele din urmă luciri ale soarelui, pe care o văd în depărtări atârnând parcă din cer...", dar n-aveam decât o dorință nedeslușită, așa cum îți vine câteodată în mijlocul leneviei care țese viața noastră ieșeană, și care-i face ... nostru, zumzuind ca un stup gata de roit, desfășurându-și strălucirea, glodul, gunoaiele și luxul, jidovii murdari și pretențiile ridicole și, părăsind rohatca și îndreptând din surghiunul meu un rămas bun acestui târg, pe care-l iubesc și-l urăsc, văzând cum se șterge în zare cea din ...

 

Nicolae Gane - Piatra lui Osman

... a trebuit să-și împlânte ghearăle sale. O colonie de otomani goi și flămânzi, ce nu mai găseau adăpost în țara lor, ceată compusă din vagabonzi, dezertori din armată, bandiți scăpați de prin închisorile Turciei, s-a aruncat într-una din zile ca un nor de lăcuste peste munții Dornei. Sub cuvânt că făceau comerț de cherestele, ei începură a stoarce munca locuitorilor în ... izbuti în scurtă vreme a răspândi pretutindene mizerie, sânge și desperare. În zadar locuitorii Dornei alergară de mai multe ori la sprijinul autorităților din țară; autoritățile erau prea slabe pentru a izgoni din poticele Carpaților acești hoți, care, sub masca de comercianți, pustiiau munții și răpeau din gura locuitorilor și a copiilor lor pânea de toate zilele. Unul dintre ei se deosebea mai cu samă prin înrâurirea ce avea asupra ... lui Nistor, cu Mihai Plăieșul. Locuitorii ședeau jos pe iarbă, despărțiți în diferite grupe, după vârstă și sex. Trei lăutari țigani, formând un orchestru compus din o scripcă, o cobză și un nai, cântau cântece de dragoste care scoteau pe furiș din ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și ... și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face un buchet și-l voi arunca cu un salut adânc de gratitudine și de simpatie: ale tale dintru ale tale. Ea se naște, cele mai ... mai disparate, le filtrează printr-o logică ageră, le dă o formă adecvată cu sentimentul exprimat și, punând concluzia într-un vers lapidar, aruncă epigrama din umbră ca pe o racheta de lumină. Ca să reușești o epigramă, nu-ți trebuie numai vervă și talent, ci și obișnuința de a ... a te folosi, atunci când trebuie, de comoara strânsă cu muncă, îndărătnicie și răbdare în sipetele neștiute ale simțirii tale și a face să țâșnească din

 

Nicolae Filimon - Omul de piatră

... Nicolae Filimon - Omul de piatră Omul de piatră de Nicolae Filimon A fost odată un împărat și o împărăteasă, amîndoi tineri și frumoși, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni ... la porțile palatului doamnei Chiralina. Apoi, după ce se deteră jos, căruța se prefăcu iar în buștean și ei rămaseră dinaintea unui palat de zamfir (piatră) și cu porțile de chiparos; iar la una din ferestre sta doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. Cum văzu doamna Chiralina pe feciorul de împărat, prinse o așa de mare ... văzu numai cu doamna Chiralina, începu să cînte un cîntec de dor, de plîngea lemnele și pietrele. Doamna Chiralina adormi, iar feciorul de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb. A doua zi, doamna Chiralina spuse femeilor sale că a visat ... că nu vrea nicidecum să se desparță de cerb; dar fiul bucătăresei zise încetinel: — Cere de la împăratul voie să petreci cerbul pînă afară din oraș, căci acolo ne așteaptă o căruță cu doisprezece cai de foc, în care o să ne suim cu toții și o să ne ducem ...

 

Dosoftei - Din alte scrieri

... Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită ... Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara cu beserici late, Cu mănăstiri vestite-n frâmseț luminate, Bistrița, Rădăuții ... Lui osândă și țărâi lăsând osteneală. De-acmu de-ar sta Moldova tot ceasul pre râcă, N-a mai putea să scape turcilor din brâncă. Pre urma acestĂșia, fiiul Mihnii-vodă, Din Țara Muntenească sufletească rodă. Pătru l-cheamă pe nume și n-are prihană, Lăsatu-ș-au în țară slăvită pomană Mănăstirea ce este în deal ... Pentru a ta milă, pentru dereptate, Cu svinții ț-au datu-ț Hristos de-ț ai parte. Ș-alt cine ca tine bunătăț va face ...

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

... lumina dumnezeirii lui în toată lumea: și viind împlinirea vremii, după cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu să vie Fiiul lui, să se nască din muiare, să se facă supt lĂ©ge, ca pre cei de supt lĂ©ge să-i răscumpere; s-au făcut om din Născătoarea de Dumnezeu și pururea fecioară Mariia, au petrecut în lume împreună cu oamenii și vrând să tragă limbile la cunoștința dumnezeirii lui și să ... înduplecat inimile tiranilor și sufletele împăraților le-au supus; și au făcut o izbândă și o biruință atâta de frumoasă, cât n-au putut-o face toate împărățiile lumii. Oameni fărde arme și nedechisiț de ale oștirii, săraci de avuție, proști de învățătură, slabi de post, blânzi pentru nerăutatĂ© au înălțat ... și să-mi întărească inima întru frica lui, ca să pociu păstori cuvântătoarea turma lui cea aleasă, carĂ© o au răscumpărat, cu preascump sângele său, din mâna vrăjmașului, după cum adeverează Petru apostolul zicând: ... Știind că nu cu < lucruri > putrede, cu argint sau cu aur v-ați răscumpărat din cea deșartă viiață a voastră, ce era dată de la părinți, ci cu cinstit sânge ca a unui miel fărde prihană ...

 

Dimitrie Anghel - Fata din dafin

... Dimitrie Anghel - Fata din dafin Fata din dafin de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială I, 10 nov. 1910, p. 196—107 Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre ... poarte la piept și un galben trandafir în mină. Dar dafinul rămînea neclintit, murmura cînd bătea vîntul și arar se înfiora de un suspin ca din adîncurile lui venit, căruia în zadar căutam să-i dăm o tălmăcire... De Fata din Dafin ne era dor nouă, și cîte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra capetelor noastre. Imensul mister ce învăluie lumea plantelor cîte nu ... știe, pe unde trece cu dulcea ei estompă, să șteargă marginea realului și să ne unească cu nemărginirea... Numai ea dezrobește flăcările comorilor și le face să joace și să tremure în aer, numai ea știe să ațîțe flăcările minței și să deie ochilor putere de a vedea mai ... mai înfiorat de apele ploilor ce priveau adunate în scorburi ca niște ochi misterioși, dacă n-am mai tresărit de suspinul acela adînc ieșit ca din afundul unui suflet din trunchiul străvechi, totuși ochii albaștri ai dulcei fantasme visate i-am așteptat, căutîndu-i de atunci pretutindeni în lume... Dacă dafinul bătrîn nu și-a ...

 

Titu Maiorescu - Din experiență

... de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes ... cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun. Să înlăturăm și această greutate etică. Să presupunem, din contră, pentru a simplifica problema în prima ei stabilire, că avem a face cu doi oameni inteligenți, adică, în genere, capabili de a-și da seama despre cele sufletești, care prin o educație intelectuală comună au ... parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... Nicolae Gane - Stejarul din Borzeşti Stejarul din Borzești [1] de Nicolae Gane Publicată în Convorbiri literare , anul XV, nr. 10, 1 ianuarie 1882. A fost odată un timp, pe când ... aceasta și auzind bătrânul han de peste Volga despre nimicirea oștirii sale la Lipinți trimise lui Ștefan soli încărcați cu odoare pentru răscumpărarea fiului său din robie, iar Ștefan răspunse solilor că-i va da drumul dacă se vor învoi la aceasta mai-marii oștirilor lui, care au a fi ... drept în fața tătarului, sta însuși Ștefan, copilandrul de odinioară peste capul căruia de asemenea trecuseră cei treizeci de ani ce au gârbovit stejarul, însă din mlădița de copil crescuse acum un alt stejar mai falnic, cu ramuri întinse de la munți și pănă la mare, la umbra cărora se adăpostea ... de oșteni. Iar mai la o parte stăteau solii lui Mengli Gherei cu darurile de peste Volga.    â€”  Voi, hatmani și căpitani! zise Ștefan, încrețind din sprincene; v-am adunat aice ca să dau în judecata voastră pe fiul hanului tătăresc, și să hotărâți voi înșivă de i se cuvine iertare ...

 

Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați

... Andrei Mureşanu - Eremitul din Carpaţi Eremitul din Carpați de Andrei Mureșanu Pe munți, de unde neaua cu greu se dezlipește, Întocma ca și mușchiul de vechiul său copaci, Pe unde om cu ... fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă, geniu-i deplinit, - Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, Însuflă până astăzi curagi și bărbăție Și-ndeamnă-a merge sigur pe drumul început. Pruncuțul mic de ... legei nouă, vărsându-și sacrul sânge În cauza cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai înfrânge, Și care stă din seculi, ca stâlpul cel de fier. Cât pentru-a mea chemare aci-n singurătate, Vă spun că am plăcere a fi ... ce se întâmplă prin urbi, cetăți și sate Prin casă și-n afară la-ntregul nost' popor. Ocheanul meu pătrunde la Dunăre devale Prin negura din ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂCUT DIN PIETRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru FĂCUT DIN PIETRE.

FACE

... Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a ... a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile ... într - o anumită situație . L - a făcut om . 2. A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a ... Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar

 

PIATRĂ

... astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează ... pe suprafața dinților neîngrijiți ; tartru . 3. ( Med . ; de obicei cu determinări care arată organul în care se formează ) Calcul ; p . ext . litiază . 4. Compuse : ( pop . ) piatră - acră = alaun ( de aluminiu și de potasiu ) ; piatră - vânătă = sulfat de cupru hidratat ; piatra - iadului = azotat de argint ; piatră - de - var = carbonat de calciu ; piatră

 

PAVIMENT

... PAVIMÉNT , pavimente , s . n . Pardoseală a unei încăperi sau pavaj al unei curți interioare , făcute din piatră

 

SARCOFAG

... SARCOFÁG , sarcofage , s . n . Sicriu antic făcut din piatră

 

GHIZD

... GHIZD , ghizduri , s . n . 1. Perete făcut din bârne , piatră , tuburi etc . , cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru . 2. Împrejmuire de piatră

 

VEȘCĂ

... VÉȘCĂ , vești , s . f . Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor , cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc . ; p . ext . obiect făcut din

 

PERETE

... PERÉTE , pereți , s . m . 1. Element de construcție așezat vertical ( sau puțin înclinat ) , făcut din zidărie , din lemn , din piatră etc . , care limitează , separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele , etajele și acoperișul . 2. Masiv pietros care ...

 

DIADEMĂ

... DIADÉMĂ , diademe , s . f . Podoabă în formă de cunună făcută din metal prețios și împodobită cu pietre scumpe , purtată pe cap de suverani , de unii reprezentanți ai bisericii și , în reprezentările plastice , de anumite divinități ; podoabă ...

 

SILEX

... SÍLEX , silexuri , ( 2 ) s . n . 1. Rocă silicioasă foarte dură , de culoare cenușie , gălbuie sau brună . 2. Obiect , instrument făcut din silex ( 1 ) , care datează din epoca de piatră

 

ULUC

... ULÚC , uluce , s . n . 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într - un trunchi de copac sau în piatră , din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul . 2. Canal de lemn sau tablă pus de - a lungul streșinii caselor ...

 

BIJUTERIE

... BIJUTERÍE , bijuterii , s . f . Obiect de podoabă făcut din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...